Ce trebuie să conțină o factură: elementele obligatorii
Pe scurt
- O factură trebuie să aibă serie și număr, data emiterii, datele furnizorului și ale clientului, descrierea bunurilor sau serviciilor, cantități, prețuri, cota de TVA și totalurile.
- Anumite situații cer mențiuni speciale: taxare inversă, scutire de TVA, TVA la încasare.
- Corecțiile se fac prin storno sau factură de corecție, nu prin ștergere.
- În e-Factura, datele din factură devin câmpuri XML validate de ANAF: erorile mici provoacă respingeri.
Elementele de bază
- seria și numărul, în ordine cronologică și fără goluri;
- data emiterii (și data livrării, dacă diferă);
- denumirea, adresa și codul fiscal al furnizorului și ale clientului;
- descrierea bunurilor sau serviciilor, cantitatea și unitatea de măsură;
- prețul unitar fără TVA, baza de impozitare pe fiecare cotă, cota și suma de TVA;
- valoarea totală de plată și moneda.
Mențiuni speciale
- taxare inversă, când se aplică;
- scutire de TVA, cu temeiul legal;
- TVA la încasare, dacă firma folosește acest sistem;
- motivul și referința documentului corectat, la facturile de corecție sau storno.
Corecții
O factură emisă nu se șterge. Greșelile se corectează prin factură de stornare și o factură nouă sau printr-o factură de corecție, în funcție de situație. Un program de facturare corect îți păstrează seriile și legătura dintre documente.
Greșeli frecvente
- cod fiscal greșit al clientului;
- cotă de TVA incorectă pentru produs;
- unitate de măsură sau descriere lipsă;
- seria sau numărul sărit sau duplicat;
- dată de emitere diferită de cea din sistem.
Facturile în era e-Factura
Factura transmisă în RO e-Factura este un fișier XML cu câmpuri obligatorii; programul de facturare le completează din datele tale. Cu cât nomenclatoarele (clienți, produse, cote) sunt mai corecte, cu atât scad respingerile.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultanța unui expert contabil. Regulile se modifică; confirmă-le în legislația în vigoare.